Eveniment

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea da luni decizia definitivă în dosarul fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi, în care este acuzată, alături de alte 11 persoane, de abuz în serviciu în legătură cu manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat în 9 ianuarie discuţiile în dosarul fostului ministru Monica Iacob Ridzi şi a anunţat că decizia definitivă va fi pronunţată în 16 februarie. Dosarul în care Monica Iacob Ridzi şi ceilalţi 11 inculpaţi au formulat apel la condamnările primite prin decizia din 27 ianuarie 2014, dintre care trei au primit pedepse cu executare şi ceilalţi au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare, a fost înregistrat în iulie 2014 şi se judecă din 13 octombrie de către un complet de cinci judecători de la instanţa supremă. Magistraţii au încheiat discuţiile în dosar după patru termene de judecată. Avocaţii au cerut, la ultimul termen, achitarea inculpaţilor din dosar arătând, în principal, că aceştia au respectat întocmai procedura legislativă în cadrul evenimentelor din 2009 organizate în 2 mai, de Ziua Naţională a Tineretului. Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată a cerut respingerea apelurilor făcute de cei condamnaţi în primă instanţă în acest dosar şi a susţinut apelul propriu făcut împotriva inculpatei Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din Ministerul Tineretului la data faptelor, care a primit o pedeapsă cu suspendare în primă instanţă. Procurorul DNA a cerut ca Popa să execute pedeapsa în regim de detenţie, în virtutea funcţiei deţinute, pluralităţii infracţiunilor de care este acuzată şi a gradului ridicat de periculozitate a unora dintre fapte. Monica Iacob Ridzi le-a cerut judecătorilor să-i ofere posibilitatea de a-şi creşte cei doi copii, între care unul mai mic de un an şi jumătate, şi a susţinut că totul i se trage de la faptul că a fost "credulă". "Am plătit politic şi personal pentru că am fost credulă în oameni. Problemele mele de sănătate s-au acutizat. Săptămâna trecută eram internată pentru investigaţii, iar recent m-am externat pentru a fi aici. Din cauza stresului din ultimii cinci ani de zile, şi copiii mei s-au născut cu probleme. De cinci ani de zile am trăit momente de umilinţă profundă şi uneori am simţit, efectiv, că mor cu dreptatea în mână. Viaţa mea şi a copiilor mei este, la acest moment, în mâinile dumneavoastră", a spus Ridzi în faţa instanţei. Monica Iacob Ridzi a mai spus că a delegat toate atribuţiile celorlalte persoane competente din Ministerul Tineretului şi Sportului, în baza regulamentului de organizare a evenimentului, dar şi a ordinelor de ministru. Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie - septembrie 2009, a arătat, în timpul judecătorii cauzei, că fostul ministru Monica Iacob Ridzi i-a spus că organizarea evenimentelor pentru Ziua Tineretului din 2009 este o chestiune politic asumată. Diaconu a recunoscut că a greşit şi a pus acţiunile sale pe seama îndemnurilor şi asigurărilor date de fostul ministru. Fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, a spus că "logica organizării unui eveniment atât de amplu era faptul că era vorba despre un minister nou înfiinţat, care dorea să marcheze acest lucru, să aibă vizibilitate". "Nu am avut niciodată reprezentarea că s-ar produce vreo ilegalitate. Nu am avut nicio iniţiativă în legătură cu procedura de achiziţie publică şi niciunul dintre documentele întocmite în această procedură nu a trecut pe la mine. Sunt acuzată de falsificarea unor documente, dar eu nu le-am văzut decât la prezentarea materialului de urmărire penală", a susţinut fosta consilieră, care a mai spus că nu a avut niciun beneficiu de pe urma organizării acestui proiect şi nu şi-a imaginat că "a ajuta o instituţie publică, prin firma pe care o conducea este la fel de penal cu a primi bani de la aceasta". În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, ICCJ a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare. Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu suspendare. Astfel, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi. Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi doi ani de…
Directorul STS, Marcel Opriş, a susţinut, joi, într-o dezbatere, că la alegerile prezidenţiale au fost folosite atacuri cibernetice în scop politic, fiind implicată o televiziune românească prin intermediul căreia a fost dat un semnal pentru ”un atac calificat pentru IT-işti devastator”. ”Posibilităţile de atac cibernetic pot fi folosite şi altfel, şi în alte scopuri, şi cred că nu e noutate pentru dumneavoastră. În perioada alegerilor prezidenţiale toate infrastructurile statului relevante pentru competitori au fost atacate din punct de vedere informatic. Cred că nu e o noutate sau v-aţi închipuit. Prin sală ştiu şi oameni, sunt şi oameni care ştiu bine lucrul acesta fiindcă s-ar putea ca unii dintre ei să fi fost ca Michiduţă, dintre cei care îndemnau «hai, hai, hai». Dar un exemplu extrem de relevant este când o instituţie şi un om trebuiau atacate şi într-o emisiune de televiziune a unui post de televiziune de acum câteva vreme a zis «acum o să vă demonstrăm că nu a făcut nimic şi sistemul respectiv nu funcţionează». Până cu un minut înainte totul era normal, sistemul era perfect funcţional. Şi atunci cei care se ocupă de securitatea acestui sistem au zis «hopa, stai că se întâmplă ceva, ia uitaţi-vă acum ce se întâmplă». În următorul minut un atac calificat pentru IT-işti devastator, «denial of service», adică zeci de... cel mai primitiv, dar cel care poate fi declanşat instantaneu, din zeci de mii de surse din întreaga lume după un anunţ la televizor, la o televiziune românească. A pornit un atac şi sistemul respectiv nu mai era accesibil, a aşteptat persoana respectivă cele două-trei minute cât ştia că îşi face efectul şi a spus «acum intră tu acum pe sistemul ăla». Evident că nu avea cum să intre”, a declarat Opriş. El a concluzionat că ”instrumentele războiului cibernetic pot fi folosite şi în scop politic”. Directorul STS a luat parte la o dezbatere organizată de grupul parlamentar al PNL pe marginea legislaţiei în domeniul securităţii cibernetice şi a telecomunicaţiilor. Opriş a refuzat să dea clarificări legate de acest incident, în ciuda insistenţelor jurnaliştilor. Totodată, deputatul PNL Mihăiţă Calimente a afirmat că nu are cunoştinţă la ce s-a referit Marcel Opriş, însă va propune la nivelul Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor ca directorul STS să fie audiat în legătură cu acest subiect. Sursa: mediafax
UE va reacţiona prompt în cazul încălcării armistiţiului de la Minsk pentru încetarea ostilităţilor în estul Ucrainei, semnat joi şi care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică, a avertizat preşedintele Consiliului European Donald Tusk după summitul de la Bruxelles. UE va fi pregătită atât pentru evoluţii pozitive, cât şi negative, dar dacă armistiţiul de joi nu va fi respectat Bruxellesul va lua "toate măsurile necesare", a declarat Tusk într-o conferinţă de presă, citat de agenţia rusă de stat Tass. Preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko şi francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au negociat la Minsk, începând de miercuri, de la ora 17.15 GMT (19.15, ora României), timp de aproximativ 16 ore, armistiţiul care urmează să intre în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică (duminică, 0.00 ora Ucrainei şi a României). Tusk a declarat că liderii UE le-au mulţumit lui Merkel şi Hollande pentru eforturile depuse în vederea soluţionării conflictului ucrainean, dar că au primit cu precauţie rezultatul întâlnirii de la Minsk. Preşedintele Consiliului European a apreciat că implementarea noului armistiţiu între trupele guvernamentale ucrainene şi rebelii proruşi din estul Ucrainei este cea mai importantă dintre prevederile înţelegerii în acest moment. Armistiţiul anterior de la Minsk, din 5 septembrie, a fost încălcat de ambele părţi, iar situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat de la începutul acestui an, confruntări armate pe teren provocând pierderi în ambele tabere. Cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE s-au întâlnit joi la Bruxelles după anunţarea armistiţiului de la Minsk. Summitul urma să se concentreze asupra luptei împotriva terorismului, după atacurile din Franţa, de la începutul lui ianuarie. Însă liderii UE s-au concentrat asupra crizei din Ucraina şi planului de salvare a Greciei. Summitul nu a fost formal şi nu s-a încheiat cu adoptarea vreunei decizii concrete. Reuniunea a avut loc în contextul eşecului miniştrilor de Finanţe din zona euro, miercuri, de a ajunge la un acord cu privire la Grecia. Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, citat de Euronews că speră ca Europa să "găsească o soluţie reciproc viabilă prin care să vindece ănile austerităţii, să abordeze criza umanitară din UE şi să aducă Europa înapoi pe drumul către creşterea economică". Nu doar Germania s-a opus relaxării prevederilor planului pentru Atena. Ţări nordice, ca Finlanda, şi-au exprimat, de asemenea, pesimismul. Premierul finlandez Alex Stubb a declarat că Grecia "s-a întors de unde a plecat", după ani de eforturi menite să menţină ţara în zona euro. Un expert european a apreciat că miniştrii Finanţelor probabil vor ajunge la un acord săptămâna viitoare. "Într-un final vor junge la un compromis, dar chiar dacă luni se va ajunge la un compromis, nu va fi ultimul şi nici ultima înţelegere", a declarat pentru Euronews Janis Emmanouilidis de la Centrul pentru Politici Europene Grecia vrea o restructurare "masivă" a uriaşei sale datoriişi revizuirea reformelor adoptate în ultimii ani. Sursa: mediafax.ro
Rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut cu 0,06% în ianuarie 2015 faţă de decembrie 2014, de la 51,81% la 51,87%, potrivit datelor postate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene. Absorbţia curentă (declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană) a crescut cu 0,06% (12 milioane de euro) în ianuarie faţă de luna precedentă, de la 51,81% (9,954 miliarde de euro) la 51,87% (9,966 miliarde de euro). Cele 12 milioane de euro au fost absorbite în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA), unde nivelul de absorbţie a ajuns la 77,54% faţă de 72,02% în decembrie. De altfel, PO DCA este şi programul operaţional cu cea mai mare absorbţie de până acum din cele şapte, dar suma alocată pentru perioada 2007-2013 este mică - 208 milioane de euro. Cea mai scăzută rată de absorbţie este la Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) - 42,28% (1,866 miliarde de euro din cele 4,413 miliarde de euro alocate). În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la Comisia Europeană, nivelul a rămas la nivelul din decembrie: 44,89% (8,625 miliarde de euro). Plăţile interne către beneficiari au crescut în ultima lună de la 44,386 miliarde de lei la 44,877 miliarde de lei. Rata de absorbţie a fondurilor europene pentru 2007-2013 va fi de 80%, iar 20% vor fi dezangajări, în mod egal, pentru Programele de Mediu şi Transporturi, a declarat, pe 8 ianuarie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Sursa: mediafax
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, pe Facebook, că se va întâlni, joi, cu reprezentanţi ai campaniei ”Politica fără bariere”, susţinută de peste patruzeci de asociaţii non-guvernamentale, care militează pentru garantarea dreptului la asociere politică şi participare la alegeri. Iohannis a scris pe Facebook că proiectul său prezidenţial ”România lucrului bine făcut” cuprinde 11 teme majore de dezbatere şi consens naţional, printre care se numără şi reforma instituţiilor politice şi administrative. ”Am promis că o să iniţiez o dezbatere despre modificarea legislaţiei partidelor politice, atât în privinţa condiţiilor de înfiinţare a unor noi formaţiuni, cât şi a finanţării acestora. Această temă a stat pe agenda consultărilor cu partidele politice parlamentare din 28 ianuarie şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului din 2 februarie. Mâine mă întâlnesc cu reprezentanţi ai campaniei „Politica fără bariere”, susţinută de peste patruzeci de asociaţii non-guvernamentale, care militează pentru garantarea dreptului la asociere politică şi participare la alegeri”, a precizat preşedintele Iohannis. El a mai arătat că, aşa cum sublinia în proiectul său prezidenţial, votul popular este acela care decide asupra viabilităţii unor structuri politice şi nu constrângerile legislative. Sursa: mediafax
Asociaţia pentru Protecţia Comercianţilor protestează faţă de prevederea conform căreia clientul care nu primeşte bon fiscal poate pleca fără să achite articolul, comercianţii susţinând că legea "poate crea situaţii neprevăzute şi periculoase". O asociaţie care reuneşte peste 250 de comercianţi şi care funcţionează în judeţul Prahova a dat publicităţii, miercuri, o petiţie adresată prim-ministrului Victor Ponta, prin care membrii asociaţiei susţin că articolul 10 din Ordonanţa Guvernului 10/2015, care permite cumpărătorului să plece cu marfa fără să o plătească dacă nu primeşte bon fiscal este "neconstituţional şi nelegal". În petiţia dată publicităţii miercuri, Asociaţia pentru Protecţia Comercianţilor (APCOM) susţine că nu contestă ordonanţa Guvernului în ansamblul ei, ci doar articolul 10, despre care spune că "atunci când va coborî de pe piedestalul teoretic în viaţa reală va crea situaţii atât de neprevăzute şi de periculoase încât va fi imposibil de gestionat haosul generat de această prevedere”. Reprezentanţii APCOM spun că statuarea dreptului clienţilor de a pleca cu o marfă neplătită "încalcă dreptul de proprietate privată al unei firme, constituind un amestec inadmisibil al statului în regimul proprietăţii private”. Totodată APCOM susţine că în urma aplicării acestui act normativ "furtul şi escrocheriile vor deveni noul flagel al României”. "În mod legal şi firesc, bonul nu se poate elibera decât după ce clientul înmânează banii pentru plata mărfii. Or, persoanele certate cu legea şi cu buna credinţă nu vor plăti marfa, plecând cu ea din magazin, deci vor fura, practic, marfa, având drept scuză (teribilă) acest refuz al eliberării bonului fiscal. Aceasta cu atât mai mult cu cât vom fi obligaţi să-i afişăm, la loc vizibil, posibilitatea de a pleca cu marfa neplătită. Cu alte cuvinte, furtul şi escrocheriile vor deveni noul flagel al României zilelor noastre, încurajate şi legalizate fiind de o reglementare ce se vrea a fi reglementatoare pentru combaterea evaziunii, dar, în realitate, incomparabil mai păguboasă pentru societate", susţin comercianţii în petiţia dată publicităţii miercuri. Aceştia mai spun că "nu aceasta este calea pentru combaterea evaziunii fiscale” întrucât "nu se poate reduce sau înlătura un rău printr-un alt rău, infinit mai mare”. Ordonanţa adoptată de Guvern prin care se reglementează loteria bonurilor fiscale prevede că, începând cu 1 martie, în cazul refuzului agentului economic de a emite şi înmâna bon fiscal, cumpărătorul să poată să nu achite bunul dobândit sau serviciul prestat, având în vedere că o tranzacţie nefiscalizată nu reprezintă altceva decât o încălcare a legii. Sursa: mediafax
Alexis Tsipras, liderul partidului antiausteritate Syriza, învingătorul în alegerile legislative de duminică din Grecia, a parcurs un drum lung de la anii tinereţii sale comuniste, chiar dacă a păstrat un dispreţ faţă de cravate şi o admiraţie faţă de Che Guevara. La vârsta de 40 de ani el a devenit cel mai tânăr premier grec din ultimii 150 de ani şi purtătorul speranţei stângii europene antiliberale. Mulţi reprezentanţi ai acesteia au vizitat Atena în ultimele zile, dorindu-şi să asiste la succesul campionului lor. Tsipras nu s-a îndoit deloc de victorie, iar la ultimul miting din Atena, joi, el se vedea deja şef de Guvern, afirmând că este "deplin conştient de faptul că începând de luni vom întreprinde o sarcină dificilă". El nu provine dintr-o dinastie politică, spre deosebire de multe alte personalităţi politice elene, dar a deprins devreme gustul activismului. Grecia l-a descoperit în postura de reprezentant al unei mişcări a liceenilor, pe un platou de televiziune, în 1990, pe când avea doar 17 ani şi spunea: "Vrem să avem dreptul să alegem când mergem la cursuri". El şi-a păstrat înfăţişarea juvenilă, admiraţia pentru Che Guevara l-a determinat să-i dea unuia dintre fii săi numele Orfeu-Ernesto, dar a renunţat la bretonul pieptănat în sus pe care l-a purtat mult timp după ce şi-a terminat studiile la Şcoala Politehnică din Atena, unde a obţinut diploma în inginerie civilă. Centrul tradiţional al contestării studenţeşti, această şcoală a fost scena unei reprimări sângeroase din partea Dictaturii Coloneilor (1967-1974). Tsipras s-a născut la Atena, în iulie 1974, la câteva zile după căderea Juntei. Personalitate internaţională După angajamentul iniţial în rândul Tineretului Comunist Grec (KNE), se alătură Synaspismos, un mic partid eurocomunist şi altermondialist. La vârsta de 33 de ani este ales preşedinte al acestei formaţiuni, care devine în acelaşi an - 2008 - o coaliţie de mai multe organizaţii şi partide de stânga, sub numele de Syriza. Botezul său de foc politic are loc câteva luni mai târziu, în timpul revoltelor urbane fără precedent declanşate de asasinarea unui adolescent de către un poliţist, la Atena, reflectând neliniştile tineretului elen. După ce este acuzată că a susţinut această mişcare, Syriza obţine 4,6% din voturile exprimate în alegerile parlamentare din 2009. "Eram singura forţă care apăra dreptul la revoltă al tinerilor şi am plătit preţul", va recunoaşte Tsipras. Izbucnirea crizei datoriei, în 2010, şi anii de marasm economic care o însoţesc aduc o nouă audienţă stângii radicale şi liderului ei, care denunţă "criza umanitară" creată de măsurile de austeritate drastice impuse de către creditorii ţării - UE şi FMI. În trei ani, scorul electoral al Syrizei creşte de cinci ori. Formaţiunea ocupă poziţia a doua în alegerile legislative din 2012, după Noua Democraşie a lui Antonis Samaras (dreapta), şi se clasează pe primul loc în alegerile europeană din primăvara lui 2014. De la acest scrutin, în care a fost capul de listă al stângii europene, Tsipras îşi rafinează imaginea internaţională: încurajat de progresele la engleză, îşi multiplică vizitezele în străinătate, la şeful Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi, la ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble, apărătorul disciplinei bugetare, pe care-l reneagă, dar şi la Papa Francisc. Prioritatea sa este renegocierea cu UE şi FMI a unei mari părţi a datoriei publice (175% din PIB), în vederea promovării relansării economice şi stopării austerităţii, ceea ce îngrijorează creditorii şi pieţele. Alexis Tsipras şi-a îndulcit discursul, dar pare recalcitrant în privinţa unui compromis cel puţin asupra unui punct. "Dacă nu m-aţi văzut purtând niciodată cravată până acum, sunt puţine şanse ca acest lucru să se mai întâmple", a spus el recent. Sau se va întâmpla "atunci când vom obţine o reducere a datoriei", a adăugat el zâmbind în faţa jurnaliştilor. Noul premier grec este discret în ceea ce priveşte viaţa sa privată. El trăieşte în concubinaj, într-o ţară cu moravuri conservatoare şi are doi copii. Sursa: mediafax
Indicele care măsoară percepţia analiştilor pentru următoarele şase luni a scăzut în cazul României cu 10,6 puncte, la 22,7 puncte, după o creştere de 9,7 puncte în luna decembrie, se arată într-un sondaj întocmit de institutul german de cercetare ZEW, în colaborare cu grupul austriac Erste. În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, indicele aşteptărilor economice a coborât în ianuarie cu 5,4 puncte, la 25,1 puncte. Croaţia a înregistrat cea mai mare scădere, de 23,6 puncte, urmată de Slovacia cu 16,5 puncte şi România. Indicele pentru situaţia actuală a regiunii a urcat cu 3,9 puncte la 8,3 puncte. Regiunea Europa Centrală şi de Est include, în sondajul ZEW, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia. În privinţa zonei euro, analiştii anticipează o deteriorare a economiei pe termen scurt, indicele coborând cu 9,3 puncte, la 32,2 puncte. La studiul efectuat în intervalul 5-20 ianuarie au participat 60 de analişti, dintre care 12 din Turcia. Sursa: mediafax
Organizaţia teroristă Stat Islamic în Irak şi Siria a lansat un apel la comiterea de noi atentate în ţări occidentale, salutând atacurile recente, în principal cele care au vizat redacţia revistei Charlie Hebdo. "Le cerem musulmanilor din Europa şi din Occidentul necredincios să îi atace pe cruciaţi oriunde ar fi. Le promitem bastioanelor creştine că vor continua să trăiască în stare de alertă, de teroare, de frică şi de nesiguranţă", avertizează, într-o înregistrare audio, Mohammad al-Adnani, purtătorul de cuvânt al organizaţiei teroriste Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). "Încă nu aţi văzut nimic", adaugă al-Adnani, salutând atentatele comise recent în Franţa. "Îi vom considera inamici pe musulmanii care nu atacă cruciaţi. Îi salutăm pe fraţii islamişti din Franţa, Australia şi Belgia", precizează reprezentantul organizaţiei teroriste. Sursa: mediafax
Toate cele 2.520 de şcoli fără autorizaţie sanitară de funcţionare din ţară vor intra în legalitate pe parcursul anului şcolar viitor, potrivit ministrului Educaţiei, Mihai Sorin Câmpeanu, care a anunţat, luni, că acest proces de reabilitare a instituţiilor respective va începe în aprilie 2014. Prezent, luni, la Vaslui, ministrul Educaţiei, Mihai Sorin Câmpeanu, a afirmat că una din priorităţile sale în momentul de faţă este reabilitarea tuturor celor 2.520 de unităţi de învăţământ din întreaga ţară, care, din cauza lipsei apei curente sau a canalizării, spre exemplu, nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. În acest sens, conducătorul învăţământului românesc a spus că se află într-o evaluare în teritoriu la nivelul fiecărui judeţ, urmând ca, la sfârşitul lunii martie, să centralizeze datele, ca apoi să înceapă, din aprilie, alocarea resurselor financiare, încheierea contractelor de reabilitare a acestor unităţi de învăţământ şi începerea lucrărilor. Sumele necesare pentru investiţii vor fi alocate de la Ministerul Dezvoltării Regionale, susţine ministrul Câmpeanu, în urma semnării unui parteneriat între Ministerul Educaţiei şi cel condus de Liviu Dragnea. "S-a stabilit ca prioritară alocarea de resurse pentru şcolile care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, în vederea reabilitării acestor unităţi de învăţământ, a rezolvării problemelor, care, de cele mai multe ori, ţin de lipsa apei curente şi a canalizării. Obiectivul nostru este ca, pe parcursul anului şcolar 2015-2016, toate şcolile să obţină autorizaţie sanitară de funcţionare. Nu ar fi realist să spunem că reabilităm cele 2.520 de unităţi până în septembrie. Seria de deplasări pe care le realizăm este de a identifica atât şcolile fără autorizaţie, cât şi cauzele care au determinat aceste situaţii. Ulterior, vom face o estimare a costurilor pentru a aloca sumele necesare. Din păcate, nu se poate întâmpla atât de repede, pe cât ne-am dori, şi simultan în toate cele 2.530 de şcoli”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX ministrul Educaţiei, Mihai Sorin Câmpeanu. Potrivit acestuia, din cele 2.430 de şcoli fără autorizaţie sanitară de funcţionare, 30 la sută sunt în doar trei judeţe, respectiv Suceava (465), Vrancea (287) şi Vaslui (215). Ministrul Educaţiei, Mihai Sorin Câmpeanu, a fost prezent, luni, în judeţul Vaslui, unde a vizitat două unităţi de învăţământ, Şcoala Băceşti şi Liceul "Emil Racoviţă”, şi a avut o întâlnire cu conducerea Inspectoratului Şcolar şi directorii şcolilor de structură. Sursa: mediafax
Preşedintele Argentinei, Cristina Kirchner, a anunţat luni dizolvarea SI, principalul serviciu de informaţii al Agentinei, după ce a ridicat semne de întrebare asupra unora dintre agenţii săi în legătură cu moartea procurorului Alberto Nisman. SI va fi înlocuit de Agenţia federală de informaţii, a afirmat preşedintele, acuzat de procurorul dispărut în circumstanţe misterioase că a împiedicat ancheta privind atentatul asupra asociaţiei evreieşti AMIA (soldat cu 85 de morţi în 1994). Liderii noii structuri vor fi numiţi de Executiv şi Parlament, a precizat ea. În decembrie, Cristina Kirchner a concediat trei dintre principalii lideri ai SI, suspectaţi de dezertare şi lipsă de loialitate, un seism în lumea informaţiilor. Obişnuită cu intervenţii televizate, a fost prima dată de la începutul cazul când Kirchner, acuzată de procurorul Nisman că a împiedicat ancheta pentru a proteja Iranul, s-a exprimat în faţa camerelor de luat vederi. Până în prezent, Kirchner s-a exprimat în scris, pe contul său de Facebook. În ultimul său mesaj, ea îşi exprima îndoiala cu privire la sinuciderea lui Nisman şi denunţa un complot al unor foşti agenţi ai serviciilor de informaţii. "Sinuciderea (sunt convinsă de acest lucru) nu a fost o sinucidere (...) L-au utilizat cât a fost în viaţă şi apoi, când n-au mai avut nevoie de el, l-au folosit mort. Este trist şi groaznic", a scris ea. Alberto Nisman, în vârstă de 51 de ani, se ocupa de zece ani de ancheta privind atentatul împotriva asociaţiei evreieşti AMIA din 1994. El a fost găsit mort duminică în apartamentul său din Buenos Aires. La 14 ianuarie, Alberto Nisman a auzat Guvernul că protejează Iranul de orice acuzaţie în ancheta privind atentatul împotriva AMIA, pentru a negocia contracte comerciale. Sursa: mediafax
Fiul senatorului PPDD Ionel Agrigoroaei a fost agresat în centrul Iaşiului de mai mulţi tineri, fiind lovit cu pumnii şi cu picioarele, tatăl adolescentului susţinând că incidentul ar putea avea legătură că scandalul pe care îl are cu membrii grupării interlope Tănase. Andrei Agrigoroaei, fiul senatorului PPDD de Iaşi Ionel Agrigoroaei, elev în clasa a IX-a, mergea, duminică seară, împreună cu un prieten la un fast-food din zona Gării Iaşi, iar la un moment dat cei doi au fost abordaţi de mai mulţi tineri care au început să-i lovească, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit senatorului Agrigoroaei, fiul său a fost lovit cu pumnii şi cu picioarele în faţă şi în spate, cele două victime reuşind ulterior să fugă. Andrei Agrigoroaei a sunat imediat la 112, iar o echipă de poliţişti s-a deplasat în zona în care se aflau cei doi adolescenţi. Senatorul PPDD Ionel Agrigoroaei a declarat că este posibil ca agresarea fiului său să aibă legătură cu scandalul pe care el îl are de câteva luni cu membrii clanului interlop Tănase. ”În ultima vreme au fost tot felul de ameninţări, inclusiv la adresa familiei mele. Nu pot să nu mă gândesc că incidentul în care a fost implicat fiul meu nu are legătură cu scandalul pe care eu îl am de câteva luni”, a afirmat senatorul Ionel Agrigoroaei. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Iaşi, Mădălin Ţăranu, a declarat presei că au fost declanşate cercetări în acest caz, pentru identificarea persoanelor implicate în agresiune. În zona unde a avut loc agresiunea sunt amplasate camere de supraveghere, poliţiştii urmând să folosească imaginile surprinse în momentul în care a avut loc incidentul. În urmă cu două săptămâni, mai mulţi membri ai familiei interlopului Constantin Vandam au demontat camerele de supraveghere de la imobilul în care locuieşte senatorul PPDD de Iaşi Ionel Agrigoroaei şi au sudat poarta, pe motiv că se află pe proprietatea sa, Vandam şi Agrigoroaei locuind în aceeaşi curte. Vandam Constantin le-a declarat atunci jurnaliştilor că a încercat de mai multe ori să discute cu senatorul Ionel Agrigoroaei, fără succes însă, acuzându-l pe politician că ”se comportă ca un interlop”. ”Este un calvar, el (senatorul Ionel Agrigoroaei - n.r.) se comportă ca un interlop. Cu toate că îi spun «bună ziua», iar soţiei lui «săru' mâna» nu mi se răspunde la salut”, a declarat Vandam Constantin. În replică, senatorul Ionel Agrigoroaei, care nu s-a aflat în ziua respectivă în Iaşi, a precizat că se simte terorizat şi că va adresa în acest sens un memoriu preşedintelui Klaus Iohannis. Întrebat cum va intra în propria locuinţă, după ce poarta a fost sudată, Ionel Agrigoroaei a spus că va sări gardul. La începutul lunii ianuarie, poliţiştii au intervenit la locuinţa senatorului PPDD Ionel Agrigoroaei, după ce acesta a reclamat că membrii unei grupări interlope care locuiesc într-un imobil aflat în curtea vilei sale şi care îl şicanează de mai mult timp au tăiat ţevile de gaz pentru a-l determina să plece din casă. Senatorul afirma că Vandam Constantin, în vârstă de 20 de ani şi cunoscut ca făcând parte din lumea interlopă din Iaşi, s-a mutat anul trecut într-un imobil aflat în curtea vilei sale, după ce el a fost executat silit de către o bancă. Din cauza unui credit neplătit la banca respectivă de către firma senatorului ieşean, executorii judecătoreşti au scos la licitaţie un corp al imobilului în care locuieşte parlamentarul şi care fusese pus gaj de către acesta în momentul în care a făcut împrumutul. În urma procedurilor de executare silită, în acel imobil s-a mutat Vandam Constantin, acesta câştigând licitaţia, contra sumei de 37.000 de euro. Senatorul ieşean susţinea că familia lui Vandam Constantin a început să îl şicaneze din luna noiembrie a anului trecut, pentru a-l determina să plece din casă. ”Din luna noiembrie au început să mă şicaneze. La început nu am dat importanţă, am crezut că se vor potoli. Mi-au oprit apa şi curentul electric, mi-au săpat şi o groapă în curte, adică mormântul, cu scopul de a mă intimida şi de a pleca din casă. Sunt 13 dosare penale deschise de mine la Poliţie în urma ameninţărilor la care am fost supus. În ultimele două săptămâni mi-au făcut şi o ofertă financiară să plec din locuinţă, dar am refuzat (...) Vandam i-a spus soţiei mele că este păcat că trebuie să moară atât de tânără, iar mie mi-a spus «Ai să vezi tu ce-ai să păţeşti, nici n-aş vrea să fiu de faţă să-ţi văd privirea»”, declara senatorul Ionel Agrigoroaei, a cărui vilă este situată în cartierul Copou din municipiul Iaşi, în apropierea bojdeucii lui Ion Creangă, imobilul având o suprafaţă de peste 300 de metri pătraţi. Întrebat cum se descurcă fără energie electrică, apă şi gaz metan, senatorul ieşean spunea că s-a adaptat situaţiei: ”Am butelii, aduc apă, m-am adaptat”. Senatorul mai susţinea…
Meteorologii au atenţionat că, de vineri seară până duminică dimineaţă, va ploua în cea mai mare parte a ţării, în Banat şi Oltenia cantităţile de precipitaţii vor depăşi 15-20 l/mp, în zona montană, în Moldova şi local în Transilvania va ninge, iar vântul va atinge la rafală viteze de 70-80 km/h. Potrivit informării transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, de vineri, ora 18.00, până duminică, la ora 10.00, vor fi precipitaţii în cea mai mare parte a ţării, la început sub formă de ploaie, iar la munte, treptat vor predomina ninsorile. În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare se vor semnala şi în cea mai mare parte a Moldovei, local în Transilvania şi pe spaţii restrânse în rest. În Banat şi Oltenia, cantităţile de precipitaţii vor fi mai abundente şi vor depăşi local 15-20 de litri pe metru pătrat şi izolat, în zona deluroasă şi montană aferentă, 30-40 de litri pe metru pătrat. În Carpaţii Meridionali şi în Munţii Banatului se va depune strat consistent de zăpadă, iar vântul va avea intensificări mai ales pe creste, cu viteze ce vor depăşi la rafală 70-80 de kilometri pe oră, viscolind şi spulberând zăpada. Intensificări ale vântului se vor semnala, local, în regiunile sudice şi pe arii restrânse în centru, cu viteze de 45-55 de kilometri pe oră şi izolat peste 55-65 de kilometri pe oră. În cursul zilei de duminică şi în noaptea de duminică spre luni va mai ninge în zonele montane, iar în restul teritoriului vor fi precipitaţii mixte. În regiunile sudice şi estice se vor cumula cantităţi de precipitaţii în jurul a 10 litri pe metru pătrat, se mai arată în informarea ANM. Sursa: mediafax
Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs luni, la ora 08.08, în Vrancea, la adâncimea de 17 kilometri, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a avut intensitatea III, iar oraşele cele mai apropiate de epicentru sunt Râmnicu Sărat (17 kilometri), Focşani (22 de kilometri), Mărăşeşti (42 de kilometri), Tecuci (48 de kilometri) şi Buzău (48 de kilometri). Cutremurul este unul de suprafaţă şi acest tip de seism este urmat de mai multe replici, dar acestea au magnitudine mică şi nu ar trebui să depăşească 3,1 grade, a declarat pentru MEDIAFAX directorul ştiinţific al INFP, Mircea Radulian. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) a spus că, din cauza adâncimii mai mici la care s-a produs seismul, este posibil să se fi simţit mai puternic în zona epicentrală, între Râmnicu Sărat şi Focşani, dar acest tip de cutremur nu produce pagube. Mircea Radulian a precizat că un cutremur de suprafaţă este urmat de mai multe replici, dar acestea au magnitudine cu cel puţin un grad mai mică, ceea ce înseamnă că replicile nu ar trebui să depăşească 3 - 3,1 grade. Duminică s-au produs două cutremure în Vrancea, unul cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter şi celălalt de 2,8 grade. În zona seismică Vrancea au fost înregistrate, în ianuarie, alte şase cutremure, cu magnitudini între 3,2 şi 4,3 grade pe scara Richter, cel mai puternic dintre acestea, cu epicentrul în judeţul Buzău, fiind înregistrat în 4 ianuarie. În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar. Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani. Sursa: mediafax
Compania italiană de utilităţi Enel va vinde activele deţinute în România şi Slovacia în acest an, a declarat Francesco Starace, directorul executiv al grupului, care a precizat că a primit deja oferte pentru acestea. "Avem oferte. Ştim că procesul poate fi încheiat oricând între momentul acesta şi luna iunie. Activele vor fi vândute în 2015, aşa că, în ceea ce priveşte plata datoriei, vom sta mult mai bine decât am plănuit iniţial", a afirmat Starace, relatează Financial Times. Guvernul italian deţine o participaţie de 30% la compania Enel, în fruntea căreia premierul Matteo Renzi l-a numit pe Starace în luna mai a anului trecut, pentru a implementa un plan de reducere a costurilor şi de restructurarea a grupului. Starace a declarat că va oferi în luna martie mai multe detalii despre planul de reorganizare a companiei. În condiţiile în care Enel este compania de utilităţi cu cele mai mari datorii din Europa, conducerea grupului a decis să vândă activele deţinute în Europa de Est, valoarea acestora fiind estimată la 4 miliarde de euro. "Vom menţine datoria la nivelul potrivit, în condiţiile în care investitorii noştri au încredere în capacitatea noastră de a genera bani cash", a precizat directorul general al Enel. Obiectivul Enel a fost să încheie anul 2014 cu o datorie de 39,5 miliarde de euro, comparativ cu proiecţiile anterioare, care presupuneau o datorie de 37 de miliarde de euro. Vineri, acţiunile companiei italiene se tranzacţionau cu 3,57 euro pe unitate, în scădere semnificativă faţă de vârful atins în iunie anul trecut, de 4,46 euro pe unitate. În ceea ce priveşte afacerea din Italia, care a fost afectată din cauza economiei care a stagnat, Starace a precizat că, deşi aşteaptă o îmbunătăţire a cererii în acest an, nu poate miza pe o creştere susţinută de o creştere uşoară a cererii. Guvernul italian vrea să reducă participaţia deţinută la Enel la 25%, dar, până în prezent, planul de privatizare nu a înaintat, din cauza condiţiilor de pe piaţă. În România, unde Enel deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie, grupul vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Compania de stat Nuclearelectrica a anunţat, în septembrie, că analizează posibilitatea de a cumpăra o parte dintre operaţiunile Enel în România, însă nu a înaintat încă nicio ofertă, decizia urmând să fie discutată de acţionari. Companiile Enel din România au înregistrat anul trecut venituri de 1,12 miliarde de euro şi profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 289 milioane de euro. Sursa: mediafax

logo tele moldova

Postul de Televiziune Tele Moldova Plus indeplineste toate caracteristicile sirigorile unui post de televiziune regional avand licenta prin satelit nr.S-TV 306 din 30 iulie 2013 si licenta TV-C 667 din 7 martie 2013.

Populare

Recent Comentate

Galerie Foto